Fara titlu

(Intr-un bar cu discuri vechi pe pereti,cu un proprietar trecut prin ani de jazz si blues cu un pulover ce-I atesta gusturile incercate de clasici.) 

Canta la pian in fiecare seara.
Un simplu hobby.Ii place sa observe multimea.
Si in serile de jazz acompaniaza formatia.
Ravneste la celebritatea Ellei Fitzgerald.
“Lady sings the blues” si inca un martini.
Parca a iesit din circul culorilor.
Preferinta pentru alb.De ce?
Nici ea nu stie.
Vrea o alta aparenta.In timp a renuntat.
Poarta mereu un roman de filozofie cu ea.
Vrea sa gaseasca o explicatie meseriei sale,
Sa incerce sa evite ura si tragedia.
Multi au plans din cauza ei si chiar mai multi au renuntat la tot pentru ea.
I-ar fi oferit lumea si n-ar fi dorit decat Infernul.
De ce?Pentru ca ea era acolo.
Nu tot ce e gratis ar trebui primit si dorit.
Au luat nastere din Haos
Au iesit in Lumina
S-au jucat cu Intunericul si 
Au ajuns in Nimic.
Ea doar le-a oferit ocazia.
Ei au imbratisat-o fara ezitare.
A scos o tigara pentru ea si un trabuc pentru invitat.
A strigat nebunului si a refuzat rasplata.
“Priveste-ma.Ce imi poti oferi?
Din Absurd m-am nascut,
Traiesc prin Nimic.
Primesc Totul
SI cochetez cu Placerea.
I-am distrus pe cei ce au vrut si 
Am plecat de langa cei ce m-au respins
Fara protest.”
O femeie de marmura neidentificata,
Cu o eticheta agatata de o manusa de dantela neagra:Anonim.
Multimea o admira si ajung langa ea inevitabil.
Ajungem in nimic.
Trupuri cu piele de marmura si oase de praf.

Moarte. 

(Oda funerara)