Pereti cu povesti

“Spune-mi ceva.”

“Nu pot.Nu as stii ce.”

“Orice..Doar..Reactioneaza.”

“Crezi ca ar schimba ceva? Un gest nu poate deveni o imensitate.”

“Arata-mi ca simti ceva.Fa-ma sa simt ceva.Altceva.Doar..fa ceva.”

Dar nici eu nu stiam ce sa-ti cer.Priveam in gol,la un perete crem,imbibat in tutun si alcool si ii ceream din gene raspunsuri.As fi vrut sa stie.Sa-mi marturiseasca povesti,romante monosilabice,iluzii tinere si animate si biografii moralizatoare. Sa imi sopteasca ritmic pe jazz tot ce nu stiam ca vreau. Sa prinda corp si suflet ,sa ma prinda in brate si sa imi zica “Respira.La momentul potrivit,vei simti.Acum nu ar avea sens.” Dar de ce nu? Si de ce cred mereu ,prosteste ca peretii ascund ceva? Daca ar exista un club ar peretilor,care ar fi peretele cu cele mai multe secrete? Printre caramizile lor se ascund patimi, scene de sex intelectualizate, vapori de lacrimi, praful obiectelor sparte. Ei ascund timpul. Fiecare perete este o imensa clepsidra cu nisip infinit, caci fiecare cuvant devine o pietricica macinata ce perforeaza sticla. 

Ai stins tigara si mi-ai incatusat incheieturile.

“Si ce as putea sa fac?”

Nu aveam ce sa raspund.Te-am privit in ochi ca pe o naluca desprinsa din peretele crem. Sufletul peretelui ce simtea , ce imi ravnea caldura,ce avea nevoie de raspunsuri ,nu doar de povesti. Ma ingrozeai. Iti simteam respiratia calda si repede pe pleoape. Mi-ai cercetat ochii pana ce nu ai mai rezistat si m-ai sarutat cum nu credeam ca poti. Absenta. Numai asta nu s-a regasit in acel sarut din fata unui perete crem rusinat in tacere. Si ,in final, ai facut ceva.

Crearea blogului in 7 minute

Dracul:” E foarte greu s-acoperi ce-ai dezvelit odata...”

N-are rost sa sterg ce-a fost initial..Asa cum nu este in natura vietii insasi sa legi timpul de o ata,sa inrosesti locul cu defecte si sa-l lustruiesti putin,asa nu voi schimba nimic.Asadar ce a fost atunci?Ce a fost se gaseste in aceasta pagina-o completare- care s-a desprins din dependenta,s-a dus la dezintoxicare si si-a proclamat statutul de postare independenta.Si-a scris tratatul pentru obtinerea libertatii si eu doar am semnat foaia mazgalita in legatura cu mine si nasterea blogului.

Creare si ipostaziere
 Asadar…a fost o data ca-n povesti o fatuca plictisita,cu idei contradictorii si o fantezie in forma de cub.Cubul acesta continea intr-un colt perversitate,in coltul opus diagonal dramatism,in coltul stanga jos ironie,in coltul dreapta sus cinism,si in mijoc o bula mica de aer care a scapat la turnarea plasticului.Acolo cica s-ar fi aflat speranta,dar nimeni nu stia cu adevarat.Nevrand sa para nebuna si sa confirme valoarea ei  indispensabila ca material de studiu psihiatric,isi lasa imaginatia sa zboare in turnul ei din castel unde,complet coincidental avea si o tastatura langa pat.Prea provocator de apoapre.Firele legate la un ecran si o unitate ii zambeau galant serile si ii sopteau numele in noapte. Asadar,gratuit ,fara garantia unui psiholog,ea si-a facut blog.A respectat cerintele unui bal de debuntante,oferindu-si :numele-va ramane A.,pe moment, varsta-17 in acele vremuri demult trecute.locatia-Brasov,si camera-adresa de mail in modernitate. Avand lansarea in societate finalizata,a inceput sa lucreze la reputatia ei-aspectul blogului,si la idei.Isi propusese sa nu fie o marioneta in lumea printilor,ci o printesa cu idei,cu principii si cu un castel doar al ei.Astfel a zambit,a plans,a baut cafea cu menta ,si-a cumparat vreo 2 mingiute antistres si a scris. A asternut idei,povesti si a demonstrat existenta unei alternative,mult mai ieftine,pentru mersul la psiholog.(qed) .Si a trait ca sa ne mai spuna si azi povesti,dragii mei,dovada-mi sta ultima postare. Si-am incalecat pe-o capsuna si jur ca nu v-am spus chiar asa o mare minciuna.
  The end

 Mic dictionar de termeni:

Blog- una din multiplele mele personalitati.

Balul debutantelor-patrunderea in sfera blogurilor

Un articol-o tigara de marijuana

O idee-un neuron mort si inca o fantezie pe lista

Despre mine – sfidarea adversarului

Blog counter – turisti 

Arhiva – cazierul meu 

PS:A fi citita ca o explicatie pe care nu am dat-o niciodata.De ce acum?Habar n-am!

Pentru cei suferinzi de ADD sau care urasc povestile:
-Am 18 ani(la infiintarea blogului 17),locuiesc in brasov
-Daca doriti date de contact,lasati mesaj si discutam problema.Tehnologia moderna ne rezolva ;)
-Blogul nu este interesat decat sa relateze idei aleatorii intr-un mod cat mai “literar” si prin urmare veti gasi intamplari partial sau total fictive,asternute in cuvinte si imagini.
-Interese:ma mai gandesc.

Lasitatea poarta tocuri

Lasitatea poarta tocuri 
Si palton negru pan-la genunchi.
Parul plin de suvite satene crete
Incadreaza doi ochi negri de naluca.
Danseaza tango prin troleu
Si pretinde ca ignora privirile mereu.
“Por una cabeza” s’il te plait.
Are o preferinta ptr tigari de ciocolata
Si pentru unghii rosii.
“Burgundy” spune ea.
Sta in spatele reflexiei in oglinda a oricarei femei
Si e amanta oricarui barbat la nevoie.
Toti ii soptesc numele,
Dar oficial nimeni nu o cunoaste.
Are buze de un rosu aprins
Si gene incarcate de rimel care 
Se pleaca pudic peste ochii 
Ce cuprind motivele celor ce o cheama.
Motivatie si raspuns.
Cerinta si efect.
Nici un cost implicat.
Se ofera gratis,
E prostituata tuturor.
“Pro bono” spune ea.
Cucereste, ofera, paraseste.
“Ranesti?” – “Fara intentie.”
“Urasti?”-“Cu patima.”
“Semeni?” –“Cu toti.”
Uram intr-o oarecare masura ceea ce suntem.

Nonsens

"Sexul implică o profundă îngustare a conştiinţei, o coborâre adânc sub convenţiile sociale şi etice, o eliberare de tabu-uri, de dezgust, o căutare a plăcerii în interzis şi perversiune."

"Facem sex cu un creier de barbat, dar iubim cu unul de copil, increzator, dependent, dornic de a da si primi afectiune."

      -Cartarescu - "De ce iubim femeile"

     

     

     Ea-sta intinsa pe pat privind cu ochi goi la tavan.Degetele ei acoperite de o piele palida si unghii pictate in rosu traseaza in nestire si fara un tipar anume linii pe cearsaful alb mototolit ce ii acopera pe jumatate trupul gol.Se aud apatic doar apa batand in geam si niste pasi indreptandu-se usor,dar greoi spre fereastra.In camera nu patrunde decat o lumina slaba de la ivirea mult prea inceata si nepasatoare a zorilor,o lumina care strapunge cu greu norii aproape secati de ploaie. Miros de tigara aprinsa si un val de racoare invaluie patul.Se aude o usa deschizandu-se si inchizandu-se,lasand sa patrunda in camera un sunet aproape insesizabil si totodata irezistibil de pian...zgomotul  se repeta cateva minute mai tarziu,lasand de data aceasta sa patrunda in camera un sunet nou,ciudat de pian.Compozitia anterioara se schimbase,se deteriorase aducand ceva mult mai personal,clapele fiind apasate mai rapid intr-o abundenta de note ce sugerau disperare. Salteaua patului se zguduie usor si niste degete reci mirosind a tigara ating usor obrazul fetei-sau cel putin acesta e punctul de plecare.Degetele sale se preling apoi pe gat,pe umeri acoperiti de o piele ce pare mult prea palida in semiintuneric, intorcandu-se apoi pe aceeasi fata trista si goala si luand urma buzelor usor despartite ale fetei.Incet,incet,la atingerea trupului sau rece,parca intregul corp al fetei revine usor la viata,totusi aproape insesizabil.Buzele ei se intredeschid mai mult pentru ca aproape in acelasi moment sa revina la pozitia initiala.Molatice si paralizate pe pat ,mainile ei schiteaza un tremur ,o usoara miscare a degetelor, mirosul si caldura lui parca provocand-o acum sa il atinga. Insa nu se intampla nimic.El ramane astfel,pe pat,uitandu-se ba la ochii,ba la buzele ei,cu o mana pe obrazul ei rosiatic si infierbantat de la atingerea lui.Ea ramane nemiscata pe pat,simuland o paralizie ce parca a tintuit-o acolo ca pe o moarta,pe jumatate acoperita de un cearceaf alb mototolit,cu genunchii goi usor indoiti si lipiti unul de celalalt,respirand din ce in ce mai greu si mai repede,ochii ei schitand o dorinta interminabila acumulata de veacuri,o tandrete excesiva.Vocea lui a patruns linistea ce se asternuse dupa incetarea ploii si distrugerea stratului de nori. 

 El: Nu trebuie sa fie asa.
 Persoana pe care o iubeste: Crezi?
 El:Da.Te iubesc.Stiu,nu este de ajuns si nu este o asigurare.Dar este un fapt care nu cred ca sa va schimba.
 Persoana pe care o iubeste: Crezi?
 El: Din nou raspunsul este da.Cu cat suntem impreuna mai mult,cu atat te vreau mai mult.Chiar in acest moment,desi esti a mea,te doresc mai mult decat te-am dorit in prima clipa cand am realizat ca m-am indragostit de tine.
 Persoana pe care o iubeste: Doar nu mai crezi in iluzia ca iubirea poate dura vesnic…E ca si cum ai crede in zane.Doar momentul prezent conteaza.Stiai ca nici macar nu cred in iubire?
 El: Cam cinic ,nu crezi?
 Pers pe care o iubeste: De ce?
 El: In acest caz cum descrii ceea ce simt fata de tine?
 Pers pe care o iubeste: Dorinta fizica,nevoie intelectuala si pasiune.
 El: Hmm…si asta inseamna ce?de fapt reformulez..cum descrii ceea ce simti fata de mine.(Tonul sau insa nu a sugerat o intrebare,parand distras de cu totul altceva.)
 Zise acestea despartindu-si degetele usor de buzele ei si ridicandu-le doar putin mai sus pe perna , impleticindu-se in parul ei intins dezordonat pe aceasta ,pentru ca buzele lui sa le ia locul.I-a despartit usor buzele cu ale sale intr-o mangaiere constanta,lasand respiratiile lor sa devina din ce in ce mai repezi si mai greoaie,sa devina una,dupa care se retrase privind curios in ochii ei.
 Persoana pe care o iubeste: Te iubesc,evident.Nu am negat asta niciodata.Am zis doar ca nu cred in iubire.